Traducătorul vă urează călătorie plăcută

„Dacă ar fi să enumăr acum câțiva poeți maghiari mișto, care s-au afirmat după Attila József în Ungaria și în Transilvania, sunt convins că pe mulți dintre cei care citesc această notă i-aș pierde. Pentru că toate numele astea ungurești o să le sune la fel. Acest lucru e aproape firesc să se întâmple. Sunt lângă noi, dar nu le cunoaștem limba. Și e valabil pentru toți vecinii. La unii dintre ei mergem în vacanță, la alții nu, pentru că nu e la modă (Serbia, Ucraina). Câți dintre noi putem oare să enumerăm mai mult de patru-cinci scriitori bulgari, sârbi, slovaci etc. Poate doar câțiva împătimiți, profesori universitari, doctoranzi ar putea. Nu e de blamat. Urmează un clișeu: literaturile minore nu sunt suficient de traduse. Ce să mai vorbim despre o literatură scrisă de o minoritate, într-o limbă minoră. O astfel de literatură se reinventează mereu ținând cont de posibilitățile limbajului, mizează pe liniile de fugă ale acestuia. Poate că acesta e unul dintre motivele pentru care literatura maghiară e greu de tradus. Mai ales poezia, unde dorința de a agresa limbajul de zi cu zi e și mai accentuată. Iar limba maghiară, datorită flexibilității ei, permite multe forme de violență și frumusețe. E interesant cum unii dintre cei care scriu poezie la ora actuală în Transilvania mizează pe adaptarea unei oralități și directeți specifice poeziei slam, pe când alții mizează pe formele elevate, sapă zidul care desparte epoca vitezei și a versului alb de cea a poeziei clasice. Iarăși alții își asumă ciuntiri și condiționări, o bruscare în acest sens a limbajului, textele lor dând senzația că au fost extrase dintr-o lume interioară aglomerată, cu o logică twisted. Unde totul e perceput de la marginea întâmplării. Dintr-un loc privilegiat unde se poate ajunge doar prin fine reglări sintactice. Aș putea continua să înșir aici efectele pe care le are asupra mea poezia maghiară din Transilvania, dar mă opresc știind că sunt puțini cei care pot trăi pe deplin acest privilegiu. Traducându-i pe acești poeți, am vrut să realizez un transfer de privilegiu. Măcar unul parțial. Așa cum s-a întâmplat atunci când a apărut și antologia realizată de Alexandru Mușina în 2006, Milionarii Timpului, ca să dau doar cel mai recent și mai cunoscut exemplu. Sper să aveți, pe parcursul următoarelor 140 de pagini, impresia că înțelegeți din interior, (aproape) nemediat poezia celor 9 poeți incluși în antologie și să vă simțiți bilingvi măcar pe durata acestui parcurs.”

Andrei Dósa

Autorii:

Ferenc André (n. 1992, Miercurea-Ciuc) Slam poet, traducător, redactor al revistei literare „Helikon”. A terminat Studii de Limbă și Literatură Maghiară la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A publicat poeme și traduceri în diferite reviste și antologii literare din România și Ungaria și a participat la numeroase evenimente de slam poetry. A primit premiul de debut al revistei „Látó” în 2013. Membru al József Attila Kör (Cercul József Attila) și Fiatal Írók Szövetsége (Asociația Scriitorilor Tineri) din Ungaria. Este președintele Cercului Literar Bretter György din Cluj-Napoca. Încă nu a debutat în volum.

Botond Fischer (n. 1982, Carei, județul Satu Mare) Poet, prozator, barman. A studiat teatrologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2000-2003) și a absolvit Facultatea de Litere, secția Etnologie-Antropologie în cadrul aceleiași universități (2008). Începând cu anul 2007 publică poezie, proză scurtă și cronici de teatru în diferite reviste culturale din România și din Ungaria („Helikon”, „Látó”, „Tiszatáj” etc.). A debutat în poezie cu volumul Alsógolgota (Golgota de Jos) în anul 2013, la editura Kriterion, Cluj-Napoca. În curând, urmează să publice primul său volum de proză scurtă.

Mária Magdolna Gondos (n. 1989, Miercurea Ciuc) A urmat cursuri în maghiară și finlandeză la Universitatea „Babeș Bolyai” (Cluj-Napoca) și a studiat istoria literaturii maghiare de după 1945 la Universitatea „Eötvös Lóránd” (Budapesta). A fost redactor la revista „Echinox”. Este autoarea a 17 poezii. A publicat articole, interviuri și recenzii în numeroase periodice. Desenează harta rizomatică a liricii contemporane homoerotice.

Gothár Tamás (n. 1995, Miercurea Ciuc) După bacalaureat a lucrat ca vânzător de legume-fructe, recepționist de marfă, în teatru, în fabrică și în magazine ca lucrător comercial și casier. Momentan studiază literatură maghiară și spaniolă la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cândva a cântat la tobe, a pictat, și a scris poezii. În ultimul timp doar scrie. Este redactorul portalului literar „VersPlatform”. Începând cu 2014 a publicat poezii și proze scurte în numeroase reviste și platforme literare maghiare din România și din Ungaria. Uneori publică și traduceri ale unor poeme contemporane din română și engleză. Nu a debutat în volum.

Benji Horváth (n. 1988, Târgu Mureș) A studiat filozofie și istoria religiilor la Budapesta. Are trei volume de poezie publicate: A cseplini díva (Diva cepliniană), 2009; Beatcore, 2015; Az amnézia útja (Drumul amneziei), 2016. Când nu scrie poezii, lucrează ca redactor la revista literară maghiară „Helikon” și ca organizator de evenimente culturale. Momentan locuiește în Cluj-Napoca.

Ágnes Kali (n. 1996, Sfântu Gheorghe, județul Covasna) Momentan este studentă în cadrul Universtiății „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca — Facultatea de Teatru și Televiziune — secția teatrologie. A publicat în multe reviste de literatură din Ungaria și din Ardeal și în antologia R25 — generația născută după schimbarea de sistem (1989) în poezia maghiară, publicată de József Attila Kör (Cercul József Attila) în 2015.

Árpád Kulcsár (n. 1987, Fântânele, județul Mureș) Deși dintotdeauna a vrut să scrie poezii, publicarea a venit destul de târziu, abia la 24 ani. De obicei scrie puține texte. Árpád trăiește la Cluj de la 14 ani, a studiat la Facultatea de Litere, iar apoi la cea de Filosofie în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În timpul ăsta a fost redactor al revistei „Echinox”. Are câteva apariții în antologii, dar primul său volum va apărea în primăvara anului 2017. A publicat în multe reviste maghiare din Transilvania („Korunk”, „Látó”, „Helikon”, „Várad” etc.) și câteva din Ungaria („Bárka”, „Prae”, „szifonline”). Acum lucrează la un film documentar, este jurnalist. Trăiește în Cluj și în Budapesta.

Zalán Serestély (n. 1988, Târgu Secuiesc) Este poet, prozator, secretar al Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal. A învățat limbă și literatură maghiară la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. În perioada 2009-2012 a fost redactor al revistei „Echinox”, iar după 2012 a rămas consilierul revistei. Este readactor al editurii Egyetemi Műhely (Atelier Universitar). Între anii 2012-2016 a fost doctorand al UBB — Studii de Hungarologie. Primul său volum de poezie a apărut în anul 2014, cu titlul Feltételes átkelés (Traversare condițională). Este în curs de pregătire și volumul său de povestiri. A obținut Bursa Communitas (2015), Bursa „Soós Kálmán” (2013), Bursa „Gion Nándor” (2012), Premiul I la concursul organizat de Liga Scriitorilor Maghiari din Ardeal (2011), Bursa Communitas (2011), Premiul „Mikó András” (2010).

László Edgár Varga (n. 1985, Marghita, județul Bihor) Poet, redactor la cotidianul „Krónika” din Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Biologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 2008. Ca student a fost redactor la ziarul studențesc „Perspektíva”. Publică poezii în reviste literare din 2007. În 2008 s-a angajat caredactor la cotidianul „Krónika”. Prima lui carte a apărut în 2014, la editura Erdélyi Híradó, cu titlul Cseréptavasz. A obținut Premiul Fundației Pentru Literatura Maghiară din Transilvania (2013), Premiul „Méhes György” (2014), Premiul revistei „Látó” (2014).

Volum apărut cu sprijinul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistriţa-Năsăud, în urma taberei „Lucian Blaga — Atelierele de poezie. Tineri poeți români și maghiari”, 26-30 iulie 2015.